opinaletras.com
inicio
últimas
agregar
agregar opinión
agregar letra
listado artistas
listado de artistas por inicial:
#
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p
q
r
s
t
u
v
w
x
y
z
>
Agregar Letra
Artista:
Canción:
Enviar Letra
inicio
artistas con inicial
A
letras de
Agathodaimon
SFINTIT CU ROUA SUFERINTII
0 opinión
Letra y Significado de
SFINTIT CU ROUA SUFERINTII,
Agathodaimon
Significados y Opiniones (
0
)
Letra
Oh no! Esta misteriosa letra aun no encontro explicación. Si estas acá, podes ser la primer persona que aporte el significado de esta canción. No es necesario registrarse, puede ser anonimo. Hace clic en el botón verde y envianos tu opinión.
:)
Envia tu opinión de SFINTIT CU ROUA SUFERINTII
Envia tu opinión de SFINTIT CU ROUA SUFERINTII
Sfintit Cu Roua Suferintii
Cînd lumea se preschimbã-ntr-o umedã-nchisoare
În care-n van speranta, biet liliac se zbate
Lovindu-se de ziduri, cu-aripi sovãttoare
Si dînd mereu cu capu'-n tavanele surpate
Deodatã, mînioase, prind clopote sã sarã
Si catre cer urlã-ngrozitoare
Lungi si nesfîrsite convoaie mortuare
Încet si fãrã muzici prin suflet trec mereu...
M-ati sfintit cu roua suferintii
Si mi-ati pus venin în sînge
Iar speranta-nvinsã plînge
Ca sufletul meu
Si muta-i gura-dulce a altor vremi
Cind timpul creste-n urma mea
Iar eu mã-ntunec!
E-o orã grea si mare
Aripile-mi negre în ceruri se-ntind
Astfel lume amuteste la-ntunecãri solare
Astfel mare amuteste vulcane cînd s-aprind...
Cînd prin a vietii visuri ostiri de nori apar
A mortii umbrã slaba cu coasa si topor
Tãcetil cumtac în spaimã, crestinii din popor
Cînd evul asfinteste si sumnezeii mor!
Se mistuie-n moarte si durere
Vãpaia care-n mine a stralucit
Ciudata întristare ce creste ca sie marea
Pe-un tãrm stincos, pustiu...
Peste flãcãri, peste fumuri, pe cadavre descãrnate
Pe cîmpii deserte, pe altare profanate
Vino, s-asezi pe ele tronul tãu de oseminte
Înalta-te în culinea fumegîndelor morminte!
Cãci eu nu mã las înrobit de tine,
Crestine!
Corregir Letra
Corregir Letra
Sfintit Cu Roua Suferintii Cînd lumea se preschimbã-ntr-o umedã-nchisoare În care-n van speranta, biet liliac se zbate Lovindu-se de ziduri, cu-aripi sovãttoare Si dînd mereu cu capu'-n tavanele surpate Deodatã, mînioase, prind clopote sã sarã Si catre cer urlã-ngrozitoare Lungi si nesfîrsite convoaie mortuare Încet si fãrã muzici prin suflet trec mereu... M-ati sfintit cu roua suferintii Si mi-ati pus venin în sînge Iar speranta-nvinsã plînge Ca sufletul meu Si muta-i gura-dulce a altor vremi Cind timpul creste-n urma mea Iar eu mã-ntunec! E-o orã grea si mare Aripile-mi negre în ceruri se-ntind Astfel lume amuteste la-ntunecãri solare Astfel mare amuteste vulcane cînd s-aprind... Cînd prin a vietii visuri ostiri de nori apar A mortii umbrã slaba cu coasa si topor Tãcetil cumtac în spaimã, crestinii din popor Cînd evul asfinteste si sumnezeii mor! Se mistuie-n moarte si durere Vãpaia care-n mine a stralucit Ciudata întristare ce creste ca sie marea Pe-un tãrm stincos, pustiu... Peste flãcãri, peste fumuri, pe cadavre descãrnate Pe cîmpii deserte, pe altare profanate Vino, s-asezi pe ele tronul tãu de oseminte Înalta-te în culinea fumegîndelor morminte! Cãci eu nu mã las înrobit de tine, Crestine!
Enviar Letra
-